Apneea obstructivă în somn este o tulburare predominantă cauzată de colapsul parțial sau complet intermitent al căilor respiratorii superioare în timpul somnului, rezultând hipoxemie și hipercapnie intermitentă, fragmentarea somnului, stres oxidativ crescut și inflamație sistemică. Prevalența moderată până la severă a apneei în populația generală, estimată la 23,4% la femei și 49,7% la bărbați, a crescut în ultimele decenii, parțial și din cauza obezității.

Cuprins articol:

• Care este legătura dintre apnee și diabetul zaharat tip 2?
• Apneea obstructivă în diabetul tip 2 și impactul terapiei cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii asupra controlului glicemic
• Tratamentul pe termen lung al apneei obstructive în somn cu aparate CPAP poate îmbunătăți glicemia și preveni diabetul tip 2?
• Un somn mai bun, un control mai bun al diabetului
• Concluzii

Care este legătura dintre apnee și diabetul zaharat tip 2?

Hipoxia intermitentă și fragmentarea somnului, cele două caracteristici majore ale apneei, duc la tulburări ale metabolismului glucozei, în principal prin activarea sistemului nervos și a axului hipotalamo-hipofizar și modificări ale căilor inflamatorii. Alte posibile mecanisme includ leziuni hipoxice ale pancreasului și modificări ale căii hipotalamice pentru controlul glucozei. Studiile susțin cu tărie o asociere între apnee – rezistența la insulină și apnee – intoleranța la glucoză:

• Ipoteza #1

Apneea obstructivă în somn și diabetul zaharat tip 2 sunt două afecțiuni care interacționează cu prevalență ridicată, cât și cu morbiditate. Studiile au arătat că diabetul și apneea în somn sunt strâns legate, iar persoanele care suferă de apnee au de 9 ori mai multe șanse să dezvolte diabet față de cele care nu au această afecțiune. Viceversa este (la fel de) valabilă. La fel ca în cazul relației dintre apnee și accidentele vasculare, în care specialiștii dezbăteau apariția primeia dintre afecțiuni, controversa ”oul sau găina?” este valabilă și atunci când discutăm despre apnee și diabetul zaharat tip 2. Mai precis, oamenii de știință, printre care și James Herdegen, profesor la Universitatea Illinois din Chicago, sunt adepții teoriei conform căreia persoanele diagnosticate cu diabet zaharat tip 2 prezintă un risc ridicat de apariție a apneei în somn. Mai mult, cei care suferă fără să știe de această afecțiune sunt expuși unui risc prin netratarea ei din cauza controlului glicemic slab ce duce la accelerarea complicațiilor legate de diabet.

• Ipoteza #2

Multiple studii observaționale au raportat o asociere între apnee, rezistența la insulină și riscul crescut de diabet tip 2. Într-o meta-analiză, prezența apneei a fost asociată independent cu o creștere de 1,35 de ori a riscului de a dezvolta diabet tip 2. Pe lângă faptul că este un factor de risc pentru dezvoltarea diabetului tip 2, apneea este foarte răspândită la adulții cu diabet tip 2, cu prevalență estimată între 58% și 86%.

Apneea obstructivă în diabetul tip 2 și impactul terapiei cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii asupra controlului glicemic

Sindromul apneei în somn obstructiv reprezintă un risc pentru dezvoltarea prediabetului și a diabetului tip 2:

• Unele studii au arătat că inclusiv sforăitul poate crește riscul de apariție a diabetului tip 2;
• Diverse studii clinice și epidemiologice au confirmat că persoanele care nu au diabet, dar care suferă de apnee, indiferent de adipozitate, prezintă modificări ale metabolismului glucozei, inclusiv rezistența la insulină și o toleranță redusă la glucoză;
• Apneea este mai des răspândită la diabeticii cu neuropatie autonomă;
• Riscul de apnee este crescut în special la diabeticii obezi cu neuropatie autonomă.

Tratamentul eficient al apneei în somn prin dispozitive CPAP ar putea îmbunătăți controlul glucozei la milioane de diabetici cu apnee din întreaga lume și, prin urmare, are implicații clinice majore. Impactul vizibil al terapiei CPAP la persoanele cu diabet tip 2 se observă asupra hemoglobinei A1c (HbA1c), principalul indicator clinic al controlului glicemic.

Tratamentul pe termen lung al apneei obstructive în somn cu aparate CPAP poate îmbunătăți glicemia și preveni diabetul tip 2?

Terapia CPAP pentru apnee în somn îmbunătățește nivelul zahărului din sânge la persoanele cu diabet. Cercetătorii au descoperit că terapia CPAP pentru apnee în somn nu doar că a ajutat pacienții să doarmă mai bine, dar le-a si îmbunătățit nivelul zahărului din sânge (glucoza), ceea ce poate reduce riscul de complicații cauzate de diabet, cum ar fi bolile de inimă și de rinichi. Mai mult:

• Există dovezi că utilizarea terapiei CPAP pe termen scurt, administrată 8 ore pe noapte timp de 1-2 săptămâni, are ca rezultat îmbunătățirea metabolismului glucozei;
• Această utilizare pe timp de noapte a dispozitivelor CPAP ar putea fi un factor semnificativ, deoarece apneea obstructivă și hipopneea legate de mișcarea rapidă a ochilor, care apar în general în ultima parte a nopții, s-au dovedit a fi asociate controlului glicemic în diabetul tip 2;
• Efectul terapiei CPAP asupra controlului glicemic și al riscului de diabet tip 2 este resimțit pe termen lung.

Tratamentul pe termen lung al apneei obstructive în somn cu aparate CPAP poate îmbunătăți glicemia și preveni diabetul tip 2?

Conform unui studiu în cadrul căruia cercetătorii au evaluat efectele terapiei CPAP pentru apnee în somn asupra nivelului de zahăr din sânge la un grup de 25 de persoane cu diabet tip 2 (*fiecare dintre pacienți primind tratamentul timp de cel puțin patru ore pe noapte timp de aproximativ trei luni), rezultatele au arătat că tratamentul apneei a determinat o reducere semnificativă a nivelului de zahăr din sânge. De exemplu, nivelul mediu al glicemiei după micul dejun a fost redus de la 191 mg / dL la 130 mg / gL și s-au constatat reduceri similare după alte mese. Având în vedere prevalența ridicată a apneei și a obezității la persoanele cu diabet, aceste rezultate sugerează că terapia CPAP poate avea beneficii importante pentru sănătate.

Mai precis, persoanele cu diabet care prezintă simptome de apnee în somn, cum ar fi somnolență excesivă în timpul zilei și sforăit puternic și persistent, ar trebui evaluate în vederea administrării unui tratament corespunzător. Din fericire, este încurajator faptul că pacienții pot realiza un control mai bun al nivelului de glucoză prin intermediul terapiei CPAP.

Terapia CPAP pentru apnee în somn poate îmbunătăți nivelul zahărului din sânge prin scăderea rezistenței la insulină. Somnul fragmentat provoacă o creștere a hormonilor care acționează împotriva acțiunii insulinei. Prin îmbunătățirea somnului, terapia CPAP poate îmbunătăți nivelul hormonilor.

Concluzii

Studiile care analizează relația dintre apnee și diabetul zaharat tip 2 deschide calea către direcțiile viitoare în acest domeniu. Cu un număr alarmant de adulți care suferă de prediabet în întreaga lume, mulți dintre aceștia dezvoltând concomitent apnee în somn, este imperativ să se efectueze studii clinice care examinează rolul terapiei CPAP pentru a încetini progresia de la prediabet la diabetul tip 2.

În timp ce clinicienii așteaptă cu nerăbdare rezultatele studiilor viitoare, pacienții cu apnee, care obțin beneficii simptomatice din terapia CPAP, ar trebui încurajați să o utilizeze. Apneea este foarte răspândită în rândul persoanelor cu diabet și este în mare parte nerecunoscută în cadrul asistenței medicale primare.

Depistată din vreme, afecțiunea poate fi ținută sub control prin intermediul terapiei CPAP, reducând valoarea indicelui HbA1c.

În viitor, vor fi necesare studii cu evaluări solide ale sensibilității la insulină și ale toleranței la glucoză pentru a evalua în mod cuprinzător efectele terapiei CPAP asupra parametrilor metabolici la persoanele diabetice cu apnee.